vineri, 3 iunie 2011
joi, 2 iunie 2011
MMSIFB - Modele Matematice si Sisteme Informatice in domeniul Financiar Bancar: Promovarea firmei
Lucrul de mana De ce arta? Pentru ca izvoraste din pasiunea pentru frumos, pentru ca printr-o continua joaca a imaginatiei putem realiza lucruri unice, deosebite, prin care ne exprimam si lasam sa se citeasca un strop din personalitatea noastra. Si ca in orice arta, trebuie mai intai sa invatam sa stapanim notiunile si tehnicile de baza, punctul de plecare pentru orice ne-am dori sa realizam. Primul lucru pe care trebuie sa-l cunoastem (referindu-ne la tehnici, caci inainte stau alegerea firului si a andrelelor potrivite pentru proiectul nostru) este cum sa montam ochiurile pe andrele. In urmatoarele doua filmulete sunt exemplificate cateva metode de montare a ochiurilor, fiecare avand utilitatea sa. Desigur ca mai sunt si altele, insa acestea sunt cele mai reprezentative, cunoscandu-le putem alege pe cea mai potrivita pentru a obtine efectul dorit:
| ||
In articolele ce vor urma, vom continua cu metode de modelare cu ajutorul scaderilor si inmultirilor precum si cu diferite metode de incheiere a lucrului. De asemenea va urma un articol dedicat importantei realizarii mostrei de ochiuri si rolul sau in obtinerea marimii potrivite. |
Promovarea firmei
Promovare firmei se face pe baza a 10 criterii:
1. Ce promovam ?
In primul rand trebuie stabilim produsul ce urmeaza a fi promovat. Se vor nota toate caraceristicile produsului si se va clasa pe o scara de la 1 la 10 fiecare in parte pentru a face o analiza corecta asupra valorii social-economice a produsului sau serviciului.
Analiza valorii caracteristicilor podusului se va face prin aplicarea a 10 chestionare, care vor trebui completate de : un cunoscator al produsului , un adolescent 14 – 18 ani , o adolescenta 14 – 18 ani , o persoana cu studii minime, o persoana cu studii medii , o persoana cu studii superioare, o persoana cu inclinatii ecologice , o persoana cu cunostinte vaste in domeniul religiilor , un artist plastic si un psiholog.
Tabelul cu note se va completa cu mediile obtinute in urma aplicarii chestionarului.
1. Ce promovam ?
In primul rand trebuie stabilim produsul ce urmeaza a fi promovat. Se vor nota toate caraceristicile produsului si se va clasa pe o scara de la 1 la 10 fiecare in parte pentru a face o analiza corecta asupra valorii social-economice a produsului sau serviciului.
Analiza valorii caracteristicilor podusului se va face prin aplicarea a 10 chestionare, care vor trebui completate de : un cunoscator al produsului , un adolescent 14 – 18 ani , o adolescenta 14 – 18 ani , o persoana cu studii minime, o persoana cu studii medii , o persoana cu studii superioare, o persoana cu inclinatii ecologice , o persoana cu cunostinte vaste in domeniul religiilor , un artist plastic si un psiholog.
Tabelul cu note se va completa cu mediile obtinute in urma aplicarii chestionarului.
| Caracteristica | Nota |
|---|---|
| Cat de util este acest produs / serviciu? | |
| Cat de cunoscut este acest produs / serviciu? | |
| Cat de folosit este acest produs / serviciu? | |
| Cat de bun este pentru sanatate acest produs / serviciu? | |
| Cat de bun este pentru mediu acest produs / serviciu? | |
| Cat de acceptat religios este acest produs / serviciu? | |
| Cata nevoie este de acest produs / serviciu? | |
| Cat de accesibil, din punct de vedere financiar, este acest produs / serviciu? |
| Cat de usor este de procurat acest produs / serviciu? |
Acest chestionar ne va da o parere de ansamblu asupra produsului sau serviciului din punctul de vedere social. Este esentiala aceasta interogare a unur persoane neimplicate pentru a avea o imagine cat mai realista despre ce urmeaza sa promovam.
2. Cui promovam ? GRUPUL TINTA
O componenta foarte importanta a unei promovari este analiza corecta a grupului tinta.
Foarte multe promovari se desfasoara total eronat sau cu o eficienta exagerat de scazuta deoarece sunt facute de “profesionisti” prea plini de ei ca sa poata vedea dincolo de diplomele si nivelul lor . Promovarile in Romania nu respecta absolute nici o regula practicata in sistemele de promovare occidentala unde niciodata nu ar putea sa devina lideri de piata televiziuni de genul OTV sau Taraf si unde nivelul bunului gust este altul, mentalitatile diferite si gradul de socializare complet altfel dezvoltat.
Multe promovari sunt moarte din start si omoara si produsul prin gradul inalt , profesionist si manierat de promovare. In momentul in care ne hotaram sa facem o promovare trebuie sa uitam de scara noastra de valori si de pretentiile noastre estetice, promovarea o facem de regula pentru romani si Romania este tara unde un concert de manele va aduna mai multa lume decat un concert de muzica clasica, tara unde scandalurile au mai multa audienta decat orice documentar stiintific , tara unde mita primeaza si pornografia ocupa peste 50% din traficul de internet. Daca nu tinem cont de toate aceste aspecte si incercam sa facem o promovare elevata vom face in realitate o promovare care nu va fi receptionata de nimeni . Singurile promovari elevate sunt cele care vizeaza un grup tinta redus , cu un grad cultural peste mediu si grupat pe un anumit interes iar promovarile in acest segment de piata sunt de fapt informari deoarece genul acesta de grup tinta are propriile criterii de selectare a ofertelor si propriile metode de a cauta si recomanda produse si servicii.
Delimitarea grupului tinta se face dupa urmatoarele criterii :
Social – aici se va analiza mediul social in care se doreste vanzarea produsului sau serviciului si trebuie cautate principalele aspecte sociale care caracterizeaza grupul tinta . De exemplu intr-o zona unde avem un procent ridicat de oameni plecati la munca in Italia promovarea ar fi indicat sa includa un cuvant sau un element de origine italiana. Intr-o regiune unde viata sociala graviteaza in jurul unor evenimente culturale sau a unor obiective istorice sau turistice de asemenea promovare trebuie sa include si aceste elemente.
Economic – aspectul economic este cel mai greu de analizat deoarece statisticile oficiale nu pot fi luate in considerare . Romania este tara paradoxurilor cu localitati fara economie si cu oameni fara locuri de munca dar cu propietati si masini de lux . Din cauza economiei subterane si a banilor adusi de romani din afara tarii sunt localitati care in statistici sunt distruse din punct de vedere economic dar realitatea este alta si avem localitati care sunt infloritoare economic dar in realitate oameni traiesc de pe o zi pe alta.
Deci in cadrul analizei economice a grupului tinta trebuie tinut cont in mod estimativ de realitatea din teritoru si trebuiesc consultate statisticile doar in mod orientativ.
Atunci cand vom stabili cui ne adresam : oamenilor cu venituri medii, sub-medii sau superioare va trebui sa tinem cont de realitatea din teritoriu si nu de statistici economice oficiale.
Profesional – aspectul profesional conteaza foarte mult in delimitarea grupului tinta deoarece fiecare produs sau serviciu are adesabilitatea sa. Intr-un fel ne adresam populatiei unui oras minier si in alt fel unui grup tinta dintr-un oras universitar.
Multe promotii se adreseaza din punct de vedere profesional unui cerc limitat de oameni care sunt grupati direct sau indirect pe o anumita ramura de activiatate ceea ce face ca ei sa cunosca utilitatea si necesitatea produsului promovat . E destul de dificil sa pornesti o campanie de promovare a unui produs intr-un mediu in care nu sunt notiuni elementare despre utilitatea genului respectiv de produs sau serviciu si astfel de campanii sunt de regula sortite esecului e ca si cum ai incerca sa vinzi produse de intretinere a unei ambarcatiuni , intr-o statiune Montana.
Varsta – aspectul varstei grupului tinta este important deoarece fiecare categorie de varsta se raporteaza la o anumita scara de valori care nu poata fi combatuta iar incercarile de promovare contra scarii de valori a grupului tinta nu va face decat sa distruga imaginea produsului sau serviciului promovat.
3. Cu cine ne concuram ?
Marketingul unei promovari reprezinta cheia succesului . O analiza amanuntita a concurentei este esentiala. Se listeaza toate afacerile concurente si se analizeaza modul de promovare , punctele slabe si punctele forte in promovarea lor si se incearca combinarea promovarilor anterioare care au avut succes cu metode noi si diferite cu care trebuie sa abordeze piata noul concurent.
Este o greseala ireparabila incercarea de a copia un sistem de promovare a unui competitor cum de asemenea este o greseala si promovarea similara in urma lipsei studiului de piata . Ideal este sa se tina cont de modurile de abordare a grupului tinta de catre concurenti care au avut succes si de cautarea unor noi puncte de interes in cadrul grupului tinta , neexploatate pana acum de concurenta.
Se constituie un tabel in care sunt trecuti toti concurenti cu cat mai multe detalii despre fiecare . Se marcheaza elementele comune si se cauta pentru relevare, elementele singulare care se gasesc la competitori cei mai buni si nu se regasesc la restul . Pe baza acestor elemente se intocmeste o lista de puncte forte care vor trebui abordate in promovarea noului intrat pe piata.
4. Care este teritoriul in care promovam ?
Din punct de vedere teritorial promovarile pot fi catalogate pe trei nivele : local ( un oras, un judet ) , national ( o tara ) si international .
Pentru nivelul local promovarea este limitata de obiceiurile zonale, brandurile social-istorice locale si de mentalitatea colectiva zonala .Adaptarea la aceste caracteristici poate oferi cel mai mare randament care poate fi obtinut dintr-o campanie de promovare.
Pentru nivelul national limitele sunt mult mai lejere fiind doar de natura lingvistica dar si randamentul promovarii scade . O promovare nationala ideala ar trebui impartita pe mai multe segmente de promovare zonala pentru a mari randamentul acesteia.
Pentru nivelul international posibilitatile sunt nelimitate dar si randamentul este cel mai scazut , din acest motiv se impune macar o impartire a promovarii internationale in promovari nationale care sa respecte cerintele lingvistice pentru fiecare tara in parte .
5. Cati bani avem de cheltuit ?
Bugetul este cea mai delicata parte a promovarii deoarece putini inteleg importanta demararii unei afaceri in paralel cu o campanie de promovare puternic sustinuta financiar.
In functie de bugetul alocat trebuiesc programate toate etapele promovarii si executat din fiecare etapa exact cat ne permite bugetul, dar in asa fel incat in cazul unei extinderi ulterioare a finantarii sa se poata completa corect punctele neefectuate si sa nu trebuiasca luata campania de promovare de la zero.
6. Cat timp avem la dispozitie pentru efectuarea promovarii ?
Limitele cronologice trebuiesc clar stabilite din momentul planificarii etapelor de promovare si trebuie sa ne acceleram partea de pragatire a campaniei in ideea de a avea rezultate imediate . O campanie de promovare care isi atinge scopul dupa ce afacerea a dat faliment nu mai are nici o valoare , nu trebuie sa se confunde campania de promovare cu campania de brand unde se presupune impunerea unui nume pe piata, acest gen de “campanii de promovare brand” sunt de fapt politici de imagine a unei firme si intram in alt teritoriu .
7. Ce rezultate asteptam ?
Trebuiesc clar stabilite tintele promovarii si ce vrem sa realizam in urma promovarii . De regula tinta promovarii trebuie sa fie mult superioara cererii de promovare , de ex: daca un client doreste ca in urma promovarii sa obtina un numar de 10 clienti pe luna, tinta promovarii trebuie sa fie 100 de clienti pentru ca realizarea obiectivelor impuse de promovare sa nu poata fi alterata de probleme nepravazute aparute in timpul acesteia sau de reactii nepravazute din partea grupului tinta.
8. Cum promovam ?
Deabia dupa ce stabilim toate caracteristicile grupului tinta, a concurentei si conditiile tehnice, cronologice si financiare in care trebuie sa ne incadram si dupa ce avem totul clar, planificam efectuarea promovarii.
Este recomandabil ca toate datele adunate sa fie expuse in cadrul unei sedinte de tip brainstrorming si sa se generege mai multe planuri de promovare dupa care sa se aleaga cel mai bun dintre ele .
9. Ce probleme pot aparea ?
Oricat de bine am pune la punct un plan de promovare, sigur vor aparea elemente surpriza deoarece nu se poate anticipa matematic reactia beneficiarilor finali, de accea trebuie sa se stabileasca prin reducere la absurd o serie de probleme care pot aparea il legatura cu promovarea si trebuiesc stabilite planuri de contracarare a acestora. Este posibil ca problemele aparute sa nu fie din cadrul celor prevazute dar avand un set de posibile probleme si rezolvarile lor, putem reactiona prompt si ne putem adapta la o problema similara cu cele prevazute.
10. Cat % din obiective au fost atinse ?
La finalizarea campaniei se analizeaza gradul de realizare a obiectivelor propuse si se intocmeste o lista a elementelor de succes si a problemelor in campania de promovare pentru a putea randamentiza rezultatele urmatoarei campanii .
marți, 31 mai 2011
Lista clienti
- Institutii statale: Pompieri, Jandarmerie - realizarea de uniforme rezistente la contact violent sau foc (ce protejeaza pielea);
- AEROSTAR Bacau : materiale speciale pentru tapiteria scaunelor aeronavelor;
- Cetatenii orasului;
- alte firme: ...
Lista furnizori
- CRIS CRIN COM - accesorii pentru industria imbracamintei, incaltaminte, marochinarie, publicitate(catarame, inele, opritori, elastic, sireturi elastice si simple, velcro, fermoare, etc)
- TRE STELLE ITALIA - ata de cusut , fermoare, foarfece.
- YARNEA SRL- Piatra Neamt - fire textile
- GENMIREE S.R.L. - articole de mercerie
- WOOLTOP SRL - fire pentru tesaturi si tricotaje
luni, 30 mai 2011
Decizii privind procesul de productie.
Indiferent de domeniul de activitate managementul procesului de productie cuprinde procese decizionale vizând cinci aspecte majore:
- decizii privind tipologia proceselor
- stabilirea gradului de întegrare a proceselor
- stabilirea gradului de stabilitate a resurselor
- alegerea gradului de implicare al clientilor
- stabilirea intensitatii factorilor de productie.
Ciclul de productie a unui produs sau a unui lot de produse reprezinta perioada de timp din momentul lansarii în fabricatie sub foma de materii prime pana în momentul finalizarii, prelucrarii obiectelor muncii, materializat în obtinerea prioduselor finite. Ciclul de productie reprezinta deci, succesiunea operatiilor tehnologice si a activitatilor prin care obiectele muncii trec în mod organizat pentru a fi preluate si transfiormate în produse finite. Caracteristica fundamentala a ciclului de productie o reprezinta durata sa, adica intervalul de timp dintre momentul începerii primei operatii si momentul obtiinerii produsului finit. Durata ciclului de fabricatie este unul dintre cei mai importanti parametrii ai managementului activitatilor productive, servind la elaborarea programelor de productie ale verigilor de productie, la stabilirea termenelor de lansare în executie, la determinarea nivelului si gradului de finisare a executiei, la control si evidenta productiei neterminate, la identificcarea decalajelor dintre diverse stadii de fabricatie, la determinarea necesarului de mijloace circulante si a gestiunii acesteia si la caracterizarea gradului de organizare în timp a productiei.
Factorii de influenta ai duratei ciclului de productie sunt:
- numarul de operatii care compun procesul tehnologic;
- consumul de manopera necesara efectuarii operatiilor tehnologice;
- numarul de obiecte ale muncii care se lanseaza simultan în executie;
Ana-Maria Bobenche
- decizii privind tipologia proceselor
- stabilirea gradului de întegrare a proceselor
- stabilirea gradului de stabilitate a resurselor
- alegerea gradului de implicare al clientilor
- stabilirea intensitatii factorilor de productie.
Ciclul de productie a unui produs sau a unui lot de produse reprezinta perioada de timp din momentul lansarii în fabricatie sub foma de materii prime pana în momentul finalizarii, prelucrarii obiectelor muncii, materializat în obtinerea prioduselor finite. Ciclul de productie reprezinta deci, succesiunea operatiilor tehnologice si a activitatilor prin care obiectele muncii trec în mod organizat pentru a fi preluate si transfiormate în produse finite. Caracteristica fundamentala a ciclului de productie o reprezinta durata sa, adica intervalul de timp dintre momentul începerii primei operatii si momentul obtiinerii produsului finit. Durata ciclului de fabricatie este unul dintre cei mai importanti parametrii ai managementului activitatilor productive, servind la elaborarea programelor de productie ale verigilor de productie, la stabilirea termenelor de lansare în executie, la determinarea nivelului si gradului de finisare a executiei, la control si evidenta productiei neterminate, la identificcarea decalajelor dintre diverse stadii de fabricatie, la determinarea necesarului de mijloace circulante si a gestiunii acesteia si la caracterizarea gradului de organizare în timp a productiei.
Factorii de influenta ai duratei ciclului de productie sunt:
- numarul de operatii care compun procesul tehnologic;
- consumul de manopera necesara efectuarii operatiilor tehnologice;
- numarul de obiecte ale muncii care se lanseaza simultan în executie;
Ana-Maria Bobenche
Functia de productie
PRINCIPIILE ORGANIZARII PROCESELOR DE PRODUCTIE:
Organizarea productiei se bazeazǎ pe axioma fundamentalǎ a rationalitatii îmbinarii temporale si spatiale a tuturor componentelor sale: procese de productie de bazǎ, auxiliare si de servire. Respectarea acesteia se concetizeazǎ în cresterea eficientei economice a activitatii, vazuta sub trei aspecte:
- sa se producǎ cu cele mai mici costuri posibile;
- sa se producǎ acel sortiment pentru care s-a manifestat o cerere;
- sa se producǎ atunci când este nevoie de acel sentiment;
Modalitǎtile si caile prin care se relizeazǎ aceastǎ combinare a tipurilor de procese de productie diferǎ de la o întreprindere la alta, fiind determinatǎ de conditiile concrete din cadrul acestora. Cu toata aceasta specificitate, organizarea proceselor de productie trebuie sǎ respecte principiile fundamentale, a cǎror valabilitate este universalǎ. Respectarea lor conduce la o organizare corespunzatoare a productiei si constituie punctul de aplicare în realizarea programelor de productie atât sub aspect cantitativ cât si calitativ.
Principiul proportionalitǎtii - vizeazǎ asigurarea aceleiasi productivitati în unitatea de timp în toate verigile de productie. Volumul resurselor umane, materiale, tehnice alocat unei verigi de productie trebuie sa fie proportional cu volumul de munca repartizat verigii respective. Proportionalitatea tebuie asigurata nu numai între verigile productiei de bazǎ, ci si între acestea si cele ale productiei auxiliare precum si în interiorul acestei verigi. Respectarea acestui principiu în situatiile reale este un ideal, obiectivul fiind o aproximare cât mai bunǎ a relatiei.
Principiul ritmicitatii - consta în repetarea periodica a procesului de productie si realizarea aceluiasi rezultat în aceleasi perioade de timp. Respectarea acestui principiu înseamnǎ fabricarea în intervale egale de timp a unei cantitǎti egale sau uniform crescǎtoare, repetarea uniformǎ a operatiilor pe toate locurile de muncǎ. În cazul productiei de unitate, nu este posibilǎ repetarea unicata a acestora si nici executarea acelorasi procese de productie, pirincipiul ritmicitatii traducându-se în realizarea unei incercǎri uniforme a locurilor de muncǎ care sǎ asigure executarea aceluiasi volum de lucrari în intervale egale. Respectarea acestui principiu are o tripla conditionare:
- una interna, reprezentata de faptul cǎ realizarea unei cantitati de productie uniform crescatoare este dependentǎ de volumul capacitǎtilor de productie detinute de întreprindere, nefiind posibilǎ o crestere a productiei peste limita impusǎ de capacitatea de productie;
- una externǎ, reprezentatǎ de necesitatea corelarii programelor de productie cu cererea manifestata pe piata pentru produsele întreprinderiii. O absentǎ a acestei corelatii, desi poate conduce la respectarea ad litteram a principiului ritmicitatii, nu are de cât efecte negative manifestate prin cresterea imobilizarilor în active circulante;
- una legata de existenta stabilitatii si egalitǎtii cheltuielilor pe unitatea de timp de muncǎ la fiecare operatie;
Principiul paralelismului - presupune executarea simultanǎ a diferitelor parti a procesului de productie – faze, operatii, stadii – care sunt independente si care se pot desfasura pe locuri de munca sau pe echipamente diferite. Asigurarea parelelismului este dependentǎ de realizarea urmatoarelor conditii:
- existenta unui volum suficient de mare de produse de acelasi fel;
- transmiterea obiectelor muncii de la un loc de muncǎ la altul, de la o verigǎ de productie la alta, sa se facǎ bucatǎ cu bucatǎ sau în loturi mici de transport;
- distanta dintre locurile de muncǎ sǎ fie minimǎ cu amplasarea utilajelor în linie dreaptǎ pe cât posibil;
- mecanizarea completǎ a transportului.
Respectarea acestui principiu este foarte importantǎ în cazul fabricatiei produselor complexe, realizata dintr-un numar mare de piese si subansamble, a caror executie succesivǎ ar duce la cicluri de productie foarte lungi.
Principiul continuitǎtii - presupune eliminarea sau reducerea la un minim adimisbil a întreruperilor de orice fel în procesul de fabricatie a unui produs. Respectarea acestui principiu face ca obiectul muncii sǎ se afle cât mai putin în asteptare pentru reluarea fabricatiei în diferite faze sau stadii. În acest fel, se asigura nu numai continuitatea trecerii produselor de la o operatie la alta, ci si continuitatea functionarii echipamentelor sau utilajelor.
Continuitatea este conditionatǎ de proportionalitate, paralelism si ritmicitate, ceea ce înseamna cǎ principiul continuitǎtii decurge din actiunea comunǎ principiior proportionalitǎtii, paralelismului si ritmicitǎtii, continuitatea putând fi obtinutǎ doar în conditiile unei depline sincronizǎri si a unui paralelism perfect.
Principiul liniei drepte - prevede asigurarea celui mai scurt drum pe care sǎ îl parcurgǎ obiectul muncii din stadiul de materie primǎ în stadiul de produs finit prin toare fazele perocesului de fabricatie. Acest principiu este conditionat de amplasarea verigilor de productie si a depozitelor de materii prime, materiale, produse finite în functie de fluxul tehnologic. Drumu pe care il parcurge obiectul muncii trebuie sǎ fie nu numai cât mai scurt posibil, dar sǎ nu cuprindǎ nici întoarceri sau intersectari.
Dupa determinarea capacitǎtii medie de transport, se va analiza daca capacitatea medie de transport existenta poate asigura deplasarea cantitatii totale de transportat, pe fiecare unitate de productie, prin întocmirea unei balante a încarcarii capacitatii . În functie de rezultatele obtinute în cadrul acestei balante se vor lua decizii privind utilizarea capacitatilor de transport detinute de companie. Sistemul de depozitare al unei întreprinderi este format din unitatile de depozitare, mijloacele de transport utilizate si relatiile de lucru cu procesul de productie.
Managementul activitatii de depozitare trebuie sa se fundamementeze pe calculul si analiza indicatorilor de apreciere a eficientei utilizarii depozitelor .Calcularea si interpretarea acestor indicatori permite analiza activitatii de depozitare, furnizând managerilor informatiile necesare pentru luarea deciziilor adecvate.
Optimizarea transportului intern are în vedere atât reducerea distantelor de transport si a volumului transportat, cât si alegerea celor mai eficiente mijloace de transport, care sa corespunda cerintelor companiei, optimizarea transportului fiind corelata cu îmbunatatirea organizarii procesului de productie. Pentru optimizarea transportului intern se utilizeaza o serie de metode si tehnici de management, cum ar fi : programare liniara, teoria grafurilor, teoria sirului de asteptare, simulare.
Pe langǎ aceste cinci principii fundamentale, litaratura de specialitate mai prezinta si altele, dintre care le considerǎm semnificative pe urmatoarele:
- principiul minimizǎrii numǎrului de operatii realizat prin regruparea operatiilor asemanatoare, succesive si care se pot executa pe locuri de muncǎ identice;
- principiul policalificǎrii fortei de muncǎ;
- principiul reducerii timpilor de satisfacere a cererii;
- principiul alegerii niveluli optim de capacitate.
Organizarea productiei se bazeazǎ pe axioma fundamentalǎ a rationalitatii îmbinarii temporale si spatiale a tuturor componentelor sale: procese de productie de bazǎ, auxiliare si de servire. Respectarea acesteia se concetizeazǎ în cresterea eficientei economice a activitatii, vazuta sub trei aspecte:
- sa se producǎ cu cele mai mici costuri posibile;
- sa se producǎ acel sortiment pentru care s-a manifestat o cerere;
- sa se producǎ atunci când este nevoie de acel sentiment;
Modalitǎtile si caile prin care se relizeazǎ aceastǎ combinare a tipurilor de procese de productie diferǎ de la o întreprindere la alta, fiind determinatǎ de conditiile concrete din cadrul acestora. Cu toata aceasta specificitate, organizarea proceselor de productie trebuie sǎ respecte principiile fundamentale, a cǎror valabilitate este universalǎ. Respectarea lor conduce la o organizare corespunzatoare a productiei si constituie punctul de aplicare în realizarea programelor de productie atât sub aspect cantitativ cât si calitativ.
Principiul proportionalitǎtii - vizeazǎ asigurarea aceleiasi productivitati în unitatea de timp în toate verigile de productie. Volumul resurselor umane, materiale, tehnice alocat unei verigi de productie trebuie sa fie proportional cu volumul de munca repartizat verigii respective. Proportionalitatea tebuie asigurata nu numai între verigile productiei de bazǎ, ci si între acestea si cele ale productiei auxiliare precum si în interiorul acestei verigi. Respectarea acestui principiu în situatiile reale este un ideal, obiectivul fiind o aproximare cât mai bunǎ a relatiei.
Principiul ritmicitatii - consta în repetarea periodica a procesului de productie si realizarea aceluiasi rezultat în aceleasi perioade de timp. Respectarea acestui principiu înseamnǎ fabricarea în intervale egale de timp a unei cantitǎti egale sau uniform crescǎtoare, repetarea uniformǎ a operatiilor pe toate locurile de muncǎ. În cazul productiei de unitate, nu este posibilǎ repetarea unicata a acestora si nici executarea acelorasi procese de productie, pirincipiul ritmicitatii traducându-se în realizarea unei incercǎri uniforme a locurilor de muncǎ care sǎ asigure executarea aceluiasi volum de lucrari în intervale egale. Respectarea acestui principiu are o tripla conditionare:
- una interna, reprezentata de faptul cǎ realizarea unei cantitati de productie uniform crescatoare este dependentǎ de volumul capacitǎtilor de productie detinute de întreprindere, nefiind posibilǎ o crestere a productiei peste limita impusǎ de capacitatea de productie;
- una externǎ, reprezentatǎ de necesitatea corelarii programelor de productie cu cererea manifestata pe piata pentru produsele întreprinderiii. O absentǎ a acestei corelatii, desi poate conduce la respectarea ad litteram a principiului ritmicitatii, nu are de cât efecte negative manifestate prin cresterea imobilizarilor în active circulante;
- una legata de existenta stabilitatii si egalitǎtii cheltuielilor pe unitatea de timp de muncǎ la fiecare operatie;
Principiul paralelismului - presupune executarea simultanǎ a diferitelor parti a procesului de productie – faze, operatii, stadii – care sunt independente si care se pot desfasura pe locuri de munca sau pe echipamente diferite. Asigurarea parelelismului este dependentǎ de realizarea urmatoarelor conditii:
- existenta unui volum suficient de mare de produse de acelasi fel;
- transmiterea obiectelor muncii de la un loc de muncǎ la altul, de la o verigǎ de productie la alta, sa se facǎ bucatǎ cu bucatǎ sau în loturi mici de transport;
- distanta dintre locurile de muncǎ sǎ fie minimǎ cu amplasarea utilajelor în linie dreaptǎ pe cât posibil;
- mecanizarea completǎ a transportului.
Respectarea acestui principiu este foarte importantǎ în cazul fabricatiei produselor complexe, realizata dintr-un numar mare de piese si subansamble, a caror executie succesivǎ ar duce la cicluri de productie foarte lungi.
Principiul continuitǎtii - presupune eliminarea sau reducerea la un minim adimisbil a întreruperilor de orice fel în procesul de fabricatie a unui produs. Respectarea acestui principiu face ca obiectul muncii sǎ se afle cât mai putin în asteptare pentru reluarea fabricatiei în diferite faze sau stadii. În acest fel, se asigura nu numai continuitatea trecerii produselor de la o operatie la alta, ci si continuitatea functionarii echipamentelor sau utilajelor.
Continuitatea este conditionatǎ de proportionalitate, paralelism si ritmicitate, ceea ce înseamna cǎ principiul continuitǎtii decurge din actiunea comunǎ principiior proportionalitǎtii, paralelismului si ritmicitǎtii, continuitatea putând fi obtinutǎ doar în conditiile unei depline sincronizǎri si a unui paralelism perfect.
Principiul liniei drepte - prevede asigurarea celui mai scurt drum pe care sǎ îl parcurgǎ obiectul muncii din stadiul de materie primǎ în stadiul de produs finit prin toare fazele perocesului de fabricatie. Acest principiu este conditionat de amplasarea verigilor de productie si a depozitelor de materii prime, materiale, produse finite în functie de fluxul tehnologic. Drumu pe care il parcurge obiectul muncii trebuie sǎ fie nu numai cât mai scurt posibil, dar sǎ nu cuprindǎ nici întoarceri sau intersectari.
Dupa determinarea capacitǎtii medie de transport, se va analiza daca capacitatea medie de transport existenta poate asigura deplasarea cantitatii totale de transportat, pe fiecare unitate de productie, prin întocmirea unei balante a încarcarii capacitatii . În functie de rezultatele obtinute în cadrul acestei balante se vor lua decizii privind utilizarea capacitatilor de transport detinute de companie. Sistemul de depozitare al unei întreprinderi este format din unitatile de depozitare, mijloacele de transport utilizate si relatiile de lucru cu procesul de productie.
Managementul activitatii de depozitare trebuie sa se fundamementeze pe calculul si analiza indicatorilor de apreciere a eficientei utilizarii depozitelor .Calcularea si interpretarea acestor indicatori permite analiza activitatii de depozitare, furnizând managerilor informatiile necesare pentru luarea deciziilor adecvate.
Optimizarea transportului intern are în vedere atât reducerea distantelor de transport si a volumului transportat, cât si alegerea celor mai eficiente mijloace de transport, care sa corespunda cerintelor companiei, optimizarea transportului fiind corelata cu îmbunatatirea organizarii procesului de productie. Pentru optimizarea transportului intern se utilizeaza o serie de metode si tehnici de management, cum ar fi : programare liniara, teoria grafurilor, teoria sirului de asteptare, simulare.
Pe langǎ aceste cinci principii fundamentale, litaratura de specialitate mai prezinta si altele, dintre care le considerǎm semnificative pe urmatoarele:
- principiul minimizǎrii numǎrului de operatii realizat prin regruparea operatiilor asemanatoare, succesive si care se pot executa pe locuri de muncǎ identice;
- principiul policalificǎrii fortei de muncǎ;
- principiul reducerii timpilor de satisfacere a cererii;
- principiul alegerii niveluli optim de capacitate.
duminică, 29 mai 2011
sâmbătă, 21 mai 2011
Procesul de creare a unui produs de imbracaminte
Activitatea de producţie stă la baza funcţionării fabricii de îmbrăcăminte. Aceasta implică trei procese importante: design-ul, croiala şi cusătura. Design-ul hainelor este schiţat pe hârtie, dar comportă creativitate şi in acelasi timp cunoaşterea profundă a detaliilor tehnice implicate de folosirea schiţei în procesul de productie. Procesul de aplicare a design-ului se realizează cu ajutorul de persoane calificate: croitori, specialişti în lucrul cu maşini de automatizare şi maşini de automatizare. Maşinile de automatizare îndeplinesc sarcinile mult mai repede şi mai eficace decat o pot face oamenii, totuşi functiile lor sunt limitate. Vezi înregistrarea video următoare, despre cum se fabrică un costum.
Automatizarea procesului de producţie necesită cunoştinte exacte despre crearea unui fel de imbracăminte, de la materialele folosite, la design, croială şi cusătură. Această cunoaştere se poate apoi folosi pentru automatizarea anumitor sarcini. Angajaţii vor trebui să stie cum se lucrează cu maşinile de automatizare, cum se programează, dar şi să intervină acolo unde funcţiile maşinilor sunt limitate. Această îmbinare între cunoştinţele angajaţilor şi eficienţa maşinilor face ca procesul de producţie să fie de calitate şi randament mărit.
vineri, 20 mai 2011
Calculatia costurilor auxiliare de productie ale intreprinderii.
BUGETUL CHELTUIELILOR PENTRU ACTIVITATEA AUXILIARĂ
a) Atelier Întreținere și Reparații
| Secția | Producția | Total | Materiale | Obiecte | Lucrări și | Energie și | Salarii | Contrib. | Amortiz. |
|
| (om-ore) | Cheltuieli | consum. | inventar | servicii | apa |
| ||||
|
|
|
|
|
| ||||||
| Cusătorie | 10.747,19 | 128.966,23 | 12.896,62 | 23.213,92 | 15.475,95 | 45.138,18 | 19.344,94 | 3.868,99 | 9.027,64 |
|
| Finisare | 8.732,09 | 104.785,07 | 10.478,51 | 18.861,31 | 12.574,21 | 36.674,77 | 15.717,76 | 3.143,55 | 7.334,95 |
|
| CT | 2.910,70 | 34.928,36 | 3.492,84 | 6.287,10 | 4.191,40 | 12.224,92 | 5.239,25 | 1.047,85 | 2.444,98 |
|
| TOTAL | 22.389,97 | 268.679,65 | 26.867,97 | 48.362,34 | 32.241,56 | 94.037,88 | 40.301,95 | 8.060,39 | 18.807,58 |
|
| b) Centrala Termică |
|
|
|
|
|
|
|
|
| |
| Secția | Producția | Total | Materiale | Obiecte | Lucrări și | Energie și | Salarii | Contrib. | Amortiz. |
|
| (Gcal) | Cheltuieli | consum. | inventar | servicii | apa |
| ||||
|
|
|
|
|
| ||||||
| Cusătorie | 1.200,39 | 38.412,64 | 3.841,26 | 6.914,27 | 4.609,52 | 13.444,42 | 5.761,90 | 1.152,38 | 2.688,88 |
|
| Finisare | 975,32 | 31.210,27 | 3.121,03 | 5.617,85 | 3.745,23 | 10.923,59 | 4.681,54 | 936,31 | 2.184,72 |
|
| AIR | 325,11 | 10.403,42 | 1.040,34 | 1.872,62 | 1.248,41 | 3.641,20 | 1.560,51 | 312,10 | 728,24 |
|
| TOTAL | 2.500,82 | 80.026,33 | 8.002,63 | 14.404,74 | 9.603,16 | 28.009,22 | 12.003,95 | 2.400,79 | 5.601,84 |
|
| BUGETUL CHELTUIELILOR INDIRECTE ALE SECȚIILOR ACTIVITĂȚII DE BAZĂ |
|
|
|
|
| |||||
| Denumire | Total | Materiale | Obiecte | Lucrări și | Energie și | Alte chelt. | Salarii | Contrib. | Amortiz. |
|
| cheltuieli | consum. | inventar | servicii | apa | Materiale |
| ||||
|
|
|
|
|
| ||||||
| Cusătorie | 57.467,59 | 12.642,87 | 1.149,35 | 6.896,11 | 11.493,52 | 4.597,41 | 10.344,17 | 2.068,83 | 8.275,33 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| |
| CIFU | 25.860,42 | 5.689,29 | 517,21 | 3.103,25 | 5.172,08 | 2.068,83 | 4.654,88 | 930,98 | 3.723,90 |
|
| CGS total | 31.607,18 | 6.953,58 | 632,14 | 3.792,86 | 6.321,44 | 2.528,57 | 5.689,29 | 1.137,86 | 4.551,43 |
|
| -ch. Gen | 15.171,44 | 3.337,72 | 303,43 | 1.820,57 | 3.034,29 | 1.213,72 | 2.730,86 | 546,17 | 2.184,69 |
|
| -ch protec | 11.694,66 | 2.572,82 | 233,89 | 1.403,36 | 2.338,93 | 935,57 | 2.105,04 | 421,01 | 1.684,03 |
|
| -ch gospod | 4.741,08 | 1.043,04 | 94,82 | 568,93 | 948,22 | 379,29 | 853,39 | 170,68 | 682,72 |
|
| Finisare | 8.127,67 | 1.788,09 | 162,55 | 975,32 | 1.625,53 | 650,21 | 1.462,98 | 292,60 | 1.170,39 |
|
| CIFU | 3.657,45 | 804,64 | 73,15 | 438,89 | 731,49 | 292,60 | 658,34 | 131,67 | 526,67 |
|
| CGS total | 4.470,22 | 983,45 | 89,40 | 536,43 | 894,04 | 357,62 | 804,64 | 160,93 | 643,71 |
|
| -ch gen | 2.145,71 | 472,06 | 42,91 | 257,48 | 429,14 | 171,66 | 386,23 | 77,25 | 308,98 |
|
| -ch protec | 1.653,98 | 363,88 | 33,08 | 198,48 | 330,80 | 132,32 | 297,72 | 59,54 | 238,17 |
|
| -ch gospod | 670,53 | 147,52 | 13,41 | 80,46 | 134,11 | 53,64 | 120,70 | 24,14 | 96,56 |
|
CENTRALIZARE
|
| TOTAL | 65.595,27 | 14.430,96 | 1.311,91 | 7.871,43 | 13.119,05 | 5.247,62 | 11.807,15 | 2.361,43 | 9.445,72 |
|
|
| CIFU | 29.517,87 | 6.493,93 | 590,36 | 3.542,14 | 5.903,57 | 2.361,43 | 5.313,22 | 1.062,64 | 4.250,57 |
|
|
| CGS total | 36.077,40 | 7.937,03 | 721,55 | 4.329,29 | 7.215,48 | 2.886,19 | 6.493,93 | 1.298,79 | 5.195,15 |
|
|
| -ch gen | 17.317,15 | 3.809,77 | 346,34 | 2.078,06 | 3.463,43 | 1.385,37 | 3.117,09 | 623,42 | 2.493,67 |
|
|
| -ch protec | 13.348,64 | 2.936,70 | 266,97 | 1.601,84 | 2.669,73 | 1.067,89 | 2.402,75 | 480,55 | 1.922,20 |
|
|
| -ch gospod | 5.411,61 | 1.190,55 | 108,23 | 649,39 | 1.082,32 | 432,93 | 974,09 | 194,82 | 779,27 |
|
| BUGETUL CHELTUIELILOR GENERALE DE ADMINISTRAȚIE ALE ÎNTREPRINDERII |
|
|
|
|
| ||||||
|
| Denumire | Total | Materiale | Obiecte | Lucrări și | Energie și | Alte chelt. | Salarii | Contrib. | Amortiz. |
|
|
| cheltuieli | consum. | inventar | servicii | apa | Materiale |
| ||||
|
|
|
|
|
|
| ||||||
|
| Ch protec |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| muncii | 892,40 | 178,48 | 89,24 | 133,86 | 89,24 | 44,62 | 196,33 | 39,27 | 121,37 |
|
|
| Ch protec |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| mediului | 535,44 | 107,09 | 53,54 | 80,32 | 53,54 | 26,77 | 117,80 | 23,56 | 72,82 |
|
|
| Chelt |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| gospod | 803,16 | 160,63 | 80,32 | 120,47 | 80,32 | 40,16 | 176,70 | 35,34 | 109,23 |
|
|
| TOTAL | 2.231,00 | 446,20 | 223,10 | 334,65 | 223,10 | 111,55 | 490,82 | 98,16 | 303,42 |
|
| BUGETUL CHELTUIELILOR DE DESFACERE |
|
|
|
|
|
|
|
| |||
|
| Denumire | Total | Materiale | Obiecte | Lucrări și | Energie și | Alte chelt. | Salarii | Contrib. | Amortiz. |
|
|
| cheltuieli | consum. | inventar | servicii | apa | Materiale |
| ||||
|
|
|
|
|
|
| ||||||
|
| Chelt desf la |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| intern | 3.571,77 | 714,35 | 357,18 | 535,77 | 357,18 | 178,59 | 785,79 | 157,16 | 485,76 |
|
|
| Ch desfac la |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| export | 1.759,23 | 351,85 | 175,92 | 263,88 | 175,92 | 87,96 | 387,03 | 77,41 | 239,26 |
|
|
| TOTAL | 5.331,00 | 1.066,20 | 533,10 | 799,65 | 533,10 | 266,55 | 1.172,82 | 234,56 | 725,02 |
|
| BUGETUL GENERAL AL CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE |
|
|
|
|
|
|
| ||||
|
|
| Total | Materii | Materiale | Obiecte | Lucrări și | Energie și | Alte chelt. | Salarii + | Amortiz. |
|
|
|
|
|
| ||||||||
|
| Bugete | prime | consum. | inventar | servicii | apa | Materiale | Contrib |
| ||
|
|
|
|
| ||||||||
|
|
|
|
|
|
|
| |||||
|
| Bug mat |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| prime | 40.548,00 | 40.548,00 | 0,00 | 0,00 | 0,00 | 0,00 | 0,00 | 0,00 | 0,00 |
|
|
| Bug chelt |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| manop | 87.137,35 | 0,00 | 0,00 | 0,00 | 0,00 | 0,00 | 0,00 | 87.137,35 | 0,00 |
|
|
| Bug ch indir |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| sect | 65.595,27 | 0,00 | 14.430,96 | 1.311,91 | 7.871,43 | 13.119,05 | 5.247,62 | 14.168,58 | 9.445,72 |
|
|
| Bug ch de |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| admin gen | 2.231,00 | 0,00 | 446,20 | 223,10 | 334,65 | 223,10 | 111,55 | 588,98 | 303,42 |
|
|
| Bug chelt |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| desfac | 5.331,00 | 0,00 | 1.066,20 | 533,10 | 799,65 | 533,10 | 266,55 | 1.407,38 | 725,02 |
|
|
| TOTAL | 200.842,62 | 40.548,00 | 15.943,36 | 2.068,11 | 9.005,73 | 13.875,25 | 5.625,72 | 103.302,30 | 10.474,15 |
|
Abonați-vă la:
Postări (Atom)