- Institutii statale: Pompieri, Jandarmerie - realizarea de uniforme rezistente la contact violent sau foc (ce protejeaza pielea);
- AEROSTAR Bacau : materiale speciale pentru tapiteria scaunelor aeronavelor;
- Cetatenii orasului;
- alte firme: ...
marți, 31 mai 2011
Lista clienti
Lista furnizori
- CRIS CRIN COM - accesorii pentru industria imbracamintei, incaltaminte, marochinarie, publicitate(catarame, inele, opritori, elastic, sireturi elastice si simple, velcro, fermoare, etc)
- TRE STELLE ITALIA - ata de cusut , fermoare, foarfece.
- YARNEA SRL- Piatra Neamt - fire textile
- GENMIREE S.R.L. - articole de mercerie
- WOOLTOP SRL - fire pentru tesaturi si tricotaje
luni, 30 mai 2011
Decizii privind procesul de productie.
Indiferent de domeniul de activitate managementul procesului de productie cuprinde procese decizionale vizând cinci aspecte majore:
- decizii privind tipologia proceselor
- stabilirea gradului de întegrare a proceselor
- stabilirea gradului de stabilitate a resurselor
- alegerea gradului de implicare al clientilor
- stabilirea intensitatii factorilor de productie.
Ciclul de productie a unui produs sau a unui lot de produse reprezinta perioada de timp din momentul lansarii în fabricatie sub foma de materii prime pana în momentul finalizarii, prelucrarii obiectelor muncii, materializat în obtinerea prioduselor finite. Ciclul de productie reprezinta deci, succesiunea operatiilor tehnologice si a activitatilor prin care obiectele muncii trec în mod organizat pentru a fi preluate si transfiormate în produse finite. Caracteristica fundamentala a ciclului de productie o reprezinta durata sa, adica intervalul de timp dintre momentul începerii primei operatii si momentul obtiinerii produsului finit. Durata ciclului de fabricatie este unul dintre cei mai importanti parametrii ai managementului activitatilor productive, servind la elaborarea programelor de productie ale verigilor de productie, la stabilirea termenelor de lansare în executie, la determinarea nivelului si gradului de finisare a executiei, la control si evidenta productiei neterminate, la identificcarea decalajelor dintre diverse stadii de fabricatie, la determinarea necesarului de mijloace circulante si a gestiunii acesteia si la caracterizarea gradului de organizare în timp a productiei.
Factorii de influenta ai duratei ciclului de productie sunt:
- numarul de operatii care compun procesul tehnologic;
- consumul de manopera necesara efectuarii operatiilor tehnologice;
- numarul de obiecte ale muncii care se lanseaza simultan în executie;
Ana-Maria Bobenche
- decizii privind tipologia proceselor
- stabilirea gradului de întegrare a proceselor
- stabilirea gradului de stabilitate a resurselor
- alegerea gradului de implicare al clientilor
- stabilirea intensitatii factorilor de productie.
Ciclul de productie a unui produs sau a unui lot de produse reprezinta perioada de timp din momentul lansarii în fabricatie sub foma de materii prime pana în momentul finalizarii, prelucrarii obiectelor muncii, materializat în obtinerea prioduselor finite. Ciclul de productie reprezinta deci, succesiunea operatiilor tehnologice si a activitatilor prin care obiectele muncii trec în mod organizat pentru a fi preluate si transfiormate în produse finite. Caracteristica fundamentala a ciclului de productie o reprezinta durata sa, adica intervalul de timp dintre momentul începerii primei operatii si momentul obtiinerii produsului finit. Durata ciclului de fabricatie este unul dintre cei mai importanti parametrii ai managementului activitatilor productive, servind la elaborarea programelor de productie ale verigilor de productie, la stabilirea termenelor de lansare în executie, la determinarea nivelului si gradului de finisare a executiei, la control si evidenta productiei neterminate, la identificcarea decalajelor dintre diverse stadii de fabricatie, la determinarea necesarului de mijloace circulante si a gestiunii acesteia si la caracterizarea gradului de organizare în timp a productiei.
Factorii de influenta ai duratei ciclului de productie sunt:
- numarul de operatii care compun procesul tehnologic;
- consumul de manopera necesara efectuarii operatiilor tehnologice;
- numarul de obiecte ale muncii care se lanseaza simultan în executie;
Ana-Maria Bobenche
Functia de productie
PRINCIPIILE ORGANIZARII PROCESELOR DE PRODUCTIE:
Organizarea productiei se bazeazǎ pe axioma fundamentalǎ a rationalitatii îmbinarii temporale si spatiale a tuturor componentelor sale: procese de productie de bazǎ, auxiliare si de servire. Respectarea acesteia se concetizeazǎ în cresterea eficientei economice a activitatii, vazuta sub trei aspecte:
- sa se producǎ cu cele mai mici costuri posibile;
- sa se producǎ acel sortiment pentru care s-a manifestat o cerere;
- sa se producǎ atunci când este nevoie de acel sentiment;
Modalitǎtile si caile prin care se relizeazǎ aceastǎ combinare a tipurilor de procese de productie diferǎ de la o întreprindere la alta, fiind determinatǎ de conditiile concrete din cadrul acestora. Cu toata aceasta specificitate, organizarea proceselor de productie trebuie sǎ respecte principiile fundamentale, a cǎror valabilitate este universalǎ. Respectarea lor conduce la o organizare corespunzatoare a productiei si constituie punctul de aplicare în realizarea programelor de productie atât sub aspect cantitativ cât si calitativ.
Principiul proportionalitǎtii - vizeazǎ asigurarea aceleiasi productivitati în unitatea de timp în toate verigile de productie. Volumul resurselor umane, materiale, tehnice alocat unei verigi de productie trebuie sa fie proportional cu volumul de munca repartizat verigii respective. Proportionalitatea tebuie asigurata nu numai între verigile productiei de bazǎ, ci si între acestea si cele ale productiei auxiliare precum si în interiorul acestei verigi. Respectarea acestui principiu în situatiile reale este un ideal, obiectivul fiind o aproximare cât mai bunǎ a relatiei.
Principiul ritmicitatii - consta în repetarea periodica a procesului de productie si realizarea aceluiasi rezultat în aceleasi perioade de timp. Respectarea acestui principiu înseamnǎ fabricarea în intervale egale de timp a unei cantitǎti egale sau uniform crescǎtoare, repetarea uniformǎ a operatiilor pe toate locurile de muncǎ. În cazul productiei de unitate, nu este posibilǎ repetarea unicata a acestora si nici executarea acelorasi procese de productie, pirincipiul ritmicitatii traducându-se în realizarea unei incercǎri uniforme a locurilor de muncǎ care sǎ asigure executarea aceluiasi volum de lucrari în intervale egale. Respectarea acestui principiu are o tripla conditionare:
- una interna, reprezentata de faptul cǎ realizarea unei cantitati de productie uniform crescatoare este dependentǎ de volumul capacitǎtilor de productie detinute de întreprindere, nefiind posibilǎ o crestere a productiei peste limita impusǎ de capacitatea de productie;
- una externǎ, reprezentatǎ de necesitatea corelarii programelor de productie cu cererea manifestata pe piata pentru produsele întreprinderiii. O absentǎ a acestei corelatii, desi poate conduce la respectarea ad litteram a principiului ritmicitatii, nu are de cât efecte negative manifestate prin cresterea imobilizarilor în active circulante;
- una legata de existenta stabilitatii si egalitǎtii cheltuielilor pe unitatea de timp de muncǎ la fiecare operatie;
Principiul paralelismului - presupune executarea simultanǎ a diferitelor parti a procesului de productie – faze, operatii, stadii – care sunt independente si care se pot desfasura pe locuri de munca sau pe echipamente diferite. Asigurarea parelelismului este dependentǎ de realizarea urmatoarelor conditii:
- existenta unui volum suficient de mare de produse de acelasi fel;
- transmiterea obiectelor muncii de la un loc de muncǎ la altul, de la o verigǎ de productie la alta, sa se facǎ bucatǎ cu bucatǎ sau în loturi mici de transport;
- distanta dintre locurile de muncǎ sǎ fie minimǎ cu amplasarea utilajelor în linie dreaptǎ pe cât posibil;
- mecanizarea completǎ a transportului.
Respectarea acestui principiu este foarte importantǎ în cazul fabricatiei produselor complexe, realizata dintr-un numar mare de piese si subansamble, a caror executie succesivǎ ar duce la cicluri de productie foarte lungi.
Principiul continuitǎtii - presupune eliminarea sau reducerea la un minim adimisbil a întreruperilor de orice fel în procesul de fabricatie a unui produs. Respectarea acestui principiu face ca obiectul muncii sǎ se afle cât mai putin în asteptare pentru reluarea fabricatiei în diferite faze sau stadii. În acest fel, se asigura nu numai continuitatea trecerii produselor de la o operatie la alta, ci si continuitatea functionarii echipamentelor sau utilajelor.
Continuitatea este conditionatǎ de proportionalitate, paralelism si ritmicitate, ceea ce înseamna cǎ principiul continuitǎtii decurge din actiunea comunǎ principiior proportionalitǎtii, paralelismului si ritmicitǎtii, continuitatea putând fi obtinutǎ doar în conditiile unei depline sincronizǎri si a unui paralelism perfect.
Principiul liniei drepte - prevede asigurarea celui mai scurt drum pe care sǎ îl parcurgǎ obiectul muncii din stadiul de materie primǎ în stadiul de produs finit prin toare fazele perocesului de fabricatie. Acest principiu este conditionat de amplasarea verigilor de productie si a depozitelor de materii prime, materiale, produse finite în functie de fluxul tehnologic. Drumu pe care il parcurge obiectul muncii trebuie sǎ fie nu numai cât mai scurt posibil, dar sǎ nu cuprindǎ nici întoarceri sau intersectari.
Dupa determinarea capacitǎtii medie de transport, se va analiza daca capacitatea medie de transport existenta poate asigura deplasarea cantitatii totale de transportat, pe fiecare unitate de productie, prin întocmirea unei balante a încarcarii capacitatii . În functie de rezultatele obtinute în cadrul acestei balante se vor lua decizii privind utilizarea capacitatilor de transport detinute de companie. Sistemul de depozitare al unei întreprinderi este format din unitatile de depozitare, mijloacele de transport utilizate si relatiile de lucru cu procesul de productie.
Managementul activitatii de depozitare trebuie sa se fundamementeze pe calculul si analiza indicatorilor de apreciere a eficientei utilizarii depozitelor .Calcularea si interpretarea acestor indicatori permite analiza activitatii de depozitare, furnizând managerilor informatiile necesare pentru luarea deciziilor adecvate.
Optimizarea transportului intern are în vedere atât reducerea distantelor de transport si a volumului transportat, cât si alegerea celor mai eficiente mijloace de transport, care sa corespunda cerintelor companiei, optimizarea transportului fiind corelata cu îmbunatatirea organizarii procesului de productie. Pentru optimizarea transportului intern se utilizeaza o serie de metode si tehnici de management, cum ar fi : programare liniara, teoria grafurilor, teoria sirului de asteptare, simulare.
Pe langǎ aceste cinci principii fundamentale, litaratura de specialitate mai prezinta si altele, dintre care le considerǎm semnificative pe urmatoarele:
- principiul minimizǎrii numǎrului de operatii realizat prin regruparea operatiilor asemanatoare, succesive si care se pot executa pe locuri de muncǎ identice;
- principiul policalificǎrii fortei de muncǎ;
- principiul reducerii timpilor de satisfacere a cererii;
- principiul alegerii niveluli optim de capacitate.
Organizarea productiei se bazeazǎ pe axioma fundamentalǎ a rationalitatii îmbinarii temporale si spatiale a tuturor componentelor sale: procese de productie de bazǎ, auxiliare si de servire. Respectarea acesteia se concetizeazǎ în cresterea eficientei economice a activitatii, vazuta sub trei aspecte:
- sa se producǎ cu cele mai mici costuri posibile;
- sa se producǎ acel sortiment pentru care s-a manifestat o cerere;
- sa se producǎ atunci când este nevoie de acel sentiment;
Modalitǎtile si caile prin care se relizeazǎ aceastǎ combinare a tipurilor de procese de productie diferǎ de la o întreprindere la alta, fiind determinatǎ de conditiile concrete din cadrul acestora. Cu toata aceasta specificitate, organizarea proceselor de productie trebuie sǎ respecte principiile fundamentale, a cǎror valabilitate este universalǎ. Respectarea lor conduce la o organizare corespunzatoare a productiei si constituie punctul de aplicare în realizarea programelor de productie atât sub aspect cantitativ cât si calitativ.
Principiul proportionalitǎtii - vizeazǎ asigurarea aceleiasi productivitati în unitatea de timp în toate verigile de productie. Volumul resurselor umane, materiale, tehnice alocat unei verigi de productie trebuie sa fie proportional cu volumul de munca repartizat verigii respective. Proportionalitatea tebuie asigurata nu numai între verigile productiei de bazǎ, ci si între acestea si cele ale productiei auxiliare precum si în interiorul acestei verigi. Respectarea acestui principiu în situatiile reale este un ideal, obiectivul fiind o aproximare cât mai bunǎ a relatiei.
Principiul ritmicitatii - consta în repetarea periodica a procesului de productie si realizarea aceluiasi rezultat în aceleasi perioade de timp. Respectarea acestui principiu înseamnǎ fabricarea în intervale egale de timp a unei cantitǎti egale sau uniform crescǎtoare, repetarea uniformǎ a operatiilor pe toate locurile de muncǎ. În cazul productiei de unitate, nu este posibilǎ repetarea unicata a acestora si nici executarea acelorasi procese de productie, pirincipiul ritmicitatii traducându-se în realizarea unei incercǎri uniforme a locurilor de muncǎ care sǎ asigure executarea aceluiasi volum de lucrari în intervale egale. Respectarea acestui principiu are o tripla conditionare:
- una interna, reprezentata de faptul cǎ realizarea unei cantitati de productie uniform crescatoare este dependentǎ de volumul capacitǎtilor de productie detinute de întreprindere, nefiind posibilǎ o crestere a productiei peste limita impusǎ de capacitatea de productie;
- una externǎ, reprezentatǎ de necesitatea corelarii programelor de productie cu cererea manifestata pe piata pentru produsele întreprinderiii. O absentǎ a acestei corelatii, desi poate conduce la respectarea ad litteram a principiului ritmicitatii, nu are de cât efecte negative manifestate prin cresterea imobilizarilor în active circulante;
- una legata de existenta stabilitatii si egalitǎtii cheltuielilor pe unitatea de timp de muncǎ la fiecare operatie;
Principiul paralelismului - presupune executarea simultanǎ a diferitelor parti a procesului de productie – faze, operatii, stadii – care sunt independente si care se pot desfasura pe locuri de munca sau pe echipamente diferite. Asigurarea parelelismului este dependentǎ de realizarea urmatoarelor conditii:
- existenta unui volum suficient de mare de produse de acelasi fel;
- transmiterea obiectelor muncii de la un loc de muncǎ la altul, de la o verigǎ de productie la alta, sa se facǎ bucatǎ cu bucatǎ sau în loturi mici de transport;
- distanta dintre locurile de muncǎ sǎ fie minimǎ cu amplasarea utilajelor în linie dreaptǎ pe cât posibil;
- mecanizarea completǎ a transportului.
Respectarea acestui principiu este foarte importantǎ în cazul fabricatiei produselor complexe, realizata dintr-un numar mare de piese si subansamble, a caror executie succesivǎ ar duce la cicluri de productie foarte lungi.
Principiul continuitǎtii - presupune eliminarea sau reducerea la un minim adimisbil a întreruperilor de orice fel în procesul de fabricatie a unui produs. Respectarea acestui principiu face ca obiectul muncii sǎ se afle cât mai putin în asteptare pentru reluarea fabricatiei în diferite faze sau stadii. În acest fel, se asigura nu numai continuitatea trecerii produselor de la o operatie la alta, ci si continuitatea functionarii echipamentelor sau utilajelor.
Continuitatea este conditionatǎ de proportionalitate, paralelism si ritmicitate, ceea ce înseamna cǎ principiul continuitǎtii decurge din actiunea comunǎ principiior proportionalitǎtii, paralelismului si ritmicitǎtii, continuitatea putând fi obtinutǎ doar în conditiile unei depline sincronizǎri si a unui paralelism perfect.
Principiul liniei drepte - prevede asigurarea celui mai scurt drum pe care sǎ îl parcurgǎ obiectul muncii din stadiul de materie primǎ în stadiul de produs finit prin toare fazele perocesului de fabricatie. Acest principiu este conditionat de amplasarea verigilor de productie si a depozitelor de materii prime, materiale, produse finite în functie de fluxul tehnologic. Drumu pe care il parcurge obiectul muncii trebuie sǎ fie nu numai cât mai scurt posibil, dar sǎ nu cuprindǎ nici întoarceri sau intersectari.
Dupa determinarea capacitǎtii medie de transport, se va analiza daca capacitatea medie de transport existenta poate asigura deplasarea cantitatii totale de transportat, pe fiecare unitate de productie, prin întocmirea unei balante a încarcarii capacitatii . În functie de rezultatele obtinute în cadrul acestei balante se vor lua decizii privind utilizarea capacitatilor de transport detinute de companie. Sistemul de depozitare al unei întreprinderi este format din unitatile de depozitare, mijloacele de transport utilizate si relatiile de lucru cu procesul de productie.
Managementul activitatii de depozitare trebuie sa se fundamementeze pe calculul si analiza indicatorilor de apreciere a eficientei utilizarii depozitelor .Calcularea si interpretarea acestor indicatori permite analiza activitatii de depozitare, furnizând managerilor informatiile necesare pentru luarea deciziilor adecvate.
Optimizarea transportului intern are în vedere atât reducerea distantelor de transport si a volumului transportat, cât si alegerea celor mai eficiente mijloace de transport, care sa corespunda cerintelor companiei, optimizarea transportului fiind corelata cu îmbunatatirea organizarii procesului de productie. Pentru optimizarea transportului intern se utilizeaza o serie de metode si tehnici de management, cum ar fi : programare liniara, teoria grafurilor, teoria sirului de asteptare, simulare.
Pe langǎ aceste cinci principii fundamentale, litaratura de specialitate mai prezinta si altele, dintre care le considerǎm semnificative pe urmatoarele:
- principiul minimizǎrii numǎrului de operatii realizat prin regruparea operatiilor asemanatoare, succesive si care se pot executa pe locuri de muncǎ identice;
- principiul policalificǎrii fortei de muncǎ;
- principiul reducerii timpilor de satisfacere a cererii;
- principiul alegerii niveluli optim de capacitate.
duminică, 29 mai 2011
sâmbătă, 21 mai 2011
Procesul de creare a unui produs de imbracaminte
Activitatea de producţie stă la baza funcţionării fabricii de îmbrăcăminte. Aceasta implică trei procese importante: design-ul, croiala şi cusătura. Design-ul hainelor este schiţat pe hârtie, dar comportă creativitate şi in acelasi timp cunoaşterea profundă a detaliilor tehnice implicate de folosirea schiţei în procesul de productie. Procesul de aplicare a design-ului se realizează cu ajutorul de persoane calificate: croitori, specialişti în lucrul cu maşini de automatizare şi maşini de automatizare. Maşinile de automatizare îndeplinesc sarcinile mult mai repede şi mai eficace decat o pot face oamenii, totuşi functiile lor sunt limitate. Vezi înregistrarea video următoare, despre cum se fabrică un costum.
Automatizarea procesului de producţie necesită cunoştinte exacte despre crearea unui fel de imbracăminte, de la materialele folosite, la design, croială şi cusătură. Această cunoaştere se poate apoi folosi pentru automatizarea anumitor sarcini. Angajaţii vor trebui să stie cum se lucrează cu maşinile de automatizare, cum se programează, dar şi să intervină acolo unde funcţiile maşinilor sunt limitate. Această îmbinare între cunoştinţele angajaţilor şi eficienţa maşinilor face ca procesul de producţie să fie de calitate şi randament mărit.
vineri, 20 mai 2011
Calculatia costurilor auxiliare de productie ale intreprinderii.
BUGETUL CHELTUIELILOR PENTRU ACTIVITATEA AUXILIARĂ
a) Atelier Întreținere și Reparații
| Secția | Producția | Total | Materiale | Obiecte | Lucrări și | Energie și | Salarii | Contrib. | Amortiz. |
|
| (om-ore) | Cheltuieli | consum. | inventar | servicii | apa |
| ||||
|
|
|
|
|
| ||||||
| Cusătorie | 10.747,19 | 128.966,23 | 12.896,62 | 23.213,92 | 15.475,95 | 45.138,18 | 19.344,94 | 3.868,99 | 9.027,64 |
|
| Finisare | 8.732,09 | 104.785,07 | 10.478,51 | 18.861,31 | 12.574,21 | 36.674,77 | 15.717,76 | 3.143,55 | 7.334,95 |
|
| CT | 2.910,70 | 34.928,36 | 3.492,84 | 6.287,10 | 4.191,40 | 12.224,92 | 5.239,25 | 1.047,85 | 2.444,98 |
|
| TOTAL | 22.389,97 | 268.679,65 | 26.867,97 | 48.362,34 | 32.241,56 | 94.037,88 | 40.301,95 | 8.060,39 | 18.807,58 |
|
| b) Centrala Termică |
|
|
|
|
|
|
|
|
| |
| Secția | Producția | Total | Materiale | Obiecte | Lucrări și | Energie și | Salarii | Contrib. | Amortiz. |
|
| (Gcal) | Cheltuieli | consum. | inventar | servicii | apa |
| ||||
|
|
|
|
|
| ||||||
| Cusătorie | 1.200,39 | 38.412,64 | 3.841,26 | 6.914,27 | 4.609,52 | 13.444,42 | 5.761,90 | 1.152,38 | 2.688,88 |
|
| Finisare | 975,32 | 31.210,27 | 3.121,03 | 5.617,85 | 3.745,23 | 10.923,59 | 4.681,54 | 936,31 | 2.184,72 |
|
| AIR | 325,11 | 10.403,42 | 1.040,34 | 1.872,62 | 1.248,41 | 3.641,20 | 1.560,51 | 312,10 | 728,24 |
|
| TOTAL | 2.500,82 | 80.026,33 | 8.002,63 | 14.404,74 | 9.603,16 | 28.009,22 | 12.003,95 | 2.400,79 | 5.601,84 |
|
| BUGETUL CHELTUIELILOR INDIRECTE ALE SECȚIILOR ACTIVITĂȚII DE BAZĂ |
|
|
|
|
| |||||
| Denumire | Total | Materiale | Obiecte | Lucrări și | Energie și | Alte chelt. | Salarii | Contrib. | Amortiz. |
|
| cheltuieli | consum. | inventar | servicii | apa | Materiale |
| ||||
|
|
|
|
|
| ||||||
| Cusătorie | 57.467,59 | 12.642,87 | 1.149,35 | 6.896,11 | 11.493,52 | 4.597,41 | 10.344,17 | 2.068,83 | 8.275,33 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| |
| CIFU | 25.860,42 | 5.689,29 | 517,21 | 3.103,25 | 5.172,08 | 2.068,83 | 4.654,88 | 930,98 | 3.723,90 |
|
| CGS total | 31.607,18 | 6.953,58 | 632,14 | 3.792,86 | 6.321,44 | 2.528,57 | 5.689,29 | 1.137,86 | 4.551,43 |
|
| -ch. Gen | 15.171,44 | 3.337,72 | 303,43 | 1.820,57 | 3.034,29 | 1.213,72 | 2.730,86 | 546,17 | 2.184,69 |
|
| -ch protec | 11.694,66 | 2.572,82 | 233,89 | 1.403,36 | 2.338,93 | 935,57 | 2.105,04 | 421,01 | 1.684,03 |
|
| -ch gospod | 4.741,08 | 1.043,04 | 94,82 | 568,93 | 948,22 | 379,29 | 853,39 | 170,68 | 682,72 |
|
| Finisare | 8.127,67 | 1.788,09 | 162,55 | 975,32 | 1.625,53 | 650,21 | 1.462,98 | 292,60 | 1.170,39 |
|
| CIFU | 3.657,45 | 804,64 | 73,15 | 438,89 | 731,49 | 292,60 | 658,34 | 131,67 | 526,67 |
|
| CGS total | 4.470,22 | 983,45 | 89,40 | 536,43 | 894,04 | 357,62 | 804,64 | 160,93 | 643,71 |
|
| -ch gen | 2.145,71 | 472,06 | 42,91 | 257,48 | 429,14 | 171,66 | 386,23 | 77,25 | 308,98 |
|
| -ch protec | 1.653,98 | 363,88 | 33,08 | 198,48 | 330,80 | 132,32 | 297,72 | 59,54 | 238,17 |
|
| -ch gospod | 670,53 | 147,52 | 13,41 | 80,46 | 134,11 | 53,64 | 120,70 | 24,14 | 96,56 |
|
CENTRALIZARE
|
| TOTAL | 65.595,27 | 14.430,96 | 1.311,91 | 7.871,43 | 13.119,05 | 5.247,62 | 11.807,15 | 2.361,43 | 9.445,72 |
|
|
| CIFU | 29.517,87 | 6.493,93 | 590,36 | 3.542,14 | 5.903,57 | 2.361,43 | 5.313,22 | 1.062,64 | 4.250,57 |
|
|
| CGS total | 36.077,40 | 7.937,03 | 721,55 | 4.329,29 | 7.215,48 | 2.886,19 | 6.493,93 | 1.298,79 | 5.195,15 |
|
|
| -ch gen | 17.317,15 | 3.809,77 | 346,34 | 2.078,06 | 3.463,43 | 1.385,37 | 3.117,09 | 623,42 | 2.493,67 |
|
|
| -ch protec | 13.348,64 | 2.936,70 | 266,97 | 1.601,84 | 2.669,73 | 1.067,89 | 2.402,75 | 480,55 | 1.922,20 |
|
|
| -ch gospod | 5.411,61 | 1.190,55 | 108,23 | 649,39 | 1.082,32 | 432,93 | 974,09 | 194,82 | 779,27 |
|
| BUGETUL CHELTUIELILOR GENERALE DE ADMINISTRAȚIE ALE ÎNTREPRINDERII |
|
|
|
|
| ||||||
|
| Denumire | Total | Materiale | Obiecte | Lucrări și | Energie și | Alte chelt. | Salarii | Contrib. | Amortiz. |
|
|
| cheltuieli | consum. | inventar | servicii | apa | Materiale |
| ||||
|
|
|
|
|
|
| ||||||
|
| Ch protec |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| muncii | 892,40 | 178,48 | 89,24 | 133,86 | 89,24 | 44,62 | 196,33 | 39,27 | 121,37 |
|
|
| Ch protec |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| mediului | 535,44 | 107,09 | 53,54 | 80,32 | 53,54 | 26,77 | 117,80 | 23,56 | 72,82 |
|
|
| Chelt |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| gospod | 803,16 | 160,63 | 80,32 | 120,47 | 80,32 | 40,16 | 176,70 | 35,34 | 109,23 |
|
|
| TOTAL | 2.231,00 | 446,20 | 223,10 | 334,65 | 223,10 | 111,55 | 490,82 | 98,16 | 303,42 |
|
| BUGETUL CHELTUIELILOR DE DESFACERE |
|
|
|
|
|
|
|
| |||
|
| Denumire | Total | Materiale | Obiecte | Lucrări și | Energie și | Alte chelt. | Salarii | Contrib. | Amortiz. |
|
|
| cheltuieli | consum. | inventar | servicii | apa | Materiale |
| ||||
|
|
|
|
|
|
| ||||||
|
| Chelt desf la |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| intern | 3.571,77 | 714,35 | 357,18 | 535,77 | 357,18 | 178,59 | 785,79 | 157,16 | 485,76 |
|
|
| Ch desfac la |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| export | 1.759,23 | 351,85 | 175,92 | 263,88 | 175,92 | 87,96 | 387,03 | 77,41 | 239,26 |
|
|
| TOTAL | 5.331,00 | 1.066,20 | 533,10 | 799,65 | 533,10 | 266,55 | 1.172,82 | 234,56 | 725,02 |
|
| BUGETUL GENERAL AL CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE |
|
|
|
|
|
|
| ||||
|
|
| Total | Materii | Materiale | Obiecte | Lucrări și | Energie și | Alte chelt. | Salarii + | Amortiz. |
|
|
|
|
|
| ||||||||
|
| Bugete | prime | consum. | inventar | servicii | apa | Materiale | Contrib |
| ||
|
|
|
|
| ||||||||
|
|
|
|
|
|
|
| |||||
|
| Bug mat |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| prime | 40.548,00 | 40.548,00 | 0,00 | 0,00 | 0,00 | 0,00 | 0,00 | 0,00 | 0,00 |
|
|
| Bug chelt |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| manop | 87.137,35 | 0,00 | 0,00 | 0,00 | 0,00 | 0,00 | 0,00 | 87.137,35 | 0,00 |
|
|
| Bug ch indir |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| sect | 65.595,27 | 0,00 | 14.430,96 | 1.311,91 | 7.871,43 | 13.119,05 | 5.247,62 | 14.168,58 | 9.445,72 |
|
|
| Bug ch de |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| admin gen | 2.231,00 | 0,00 | 446,20 | 223,10 | 334,65 | 223,10 | 111,55 | 588,98 | 303,42 |
|
|
| Bug chelt |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| desfac | 5.331,00 | 0,00 | 1.066,20 | 533,10 | 799,65 | 533,10 | 266,55 | 1.407,38 | 725,02 |
|
|
| TOTAL | 200.842,62 | 40.548,00 | 15.943,36 | 2.068,11 | 9.005,73 | 13.875,25 | 5.625,72 | 103.302,30 | 10.474,15 |
|
Abonați-vă la:
Postări (Atom)